Prezentarea juriului –
Festivalul Gellu Naum 2026
Claudiu Komartin
(n. 1983, București) este autorul volumelor de poezie: Păpușarul și alte insomnii (2003, 2007), Circul domestic (2005), Un anotimp în Berceni (2009, 2010), cobalt (2013), Dezmembrați (2015, semnat cu heteronimul Adriana Carrasco), Autoportret în flama de sudură (2021, 2023), Inoculare (2022) și al antologiilor Maeștrii unei arte muribunde. Poeme alese 2010-2017 (2017, 2018) și 17 poeme de dragoste și un pantoum imperfect (2022). Din 2009, organizează clubul de lectură Institutul Blecher, din 2010 este redactorul-șef al revistei semestriale Poesis internațional și al Casei de Editură Max Blecher, iar din 2022 – redactor-șef adjunct al lunarului Tomis. Traducător și antologator, între 2019 și 2023 a fost vicepreședinte al PEN România. Ediții ale cărților sale au apărut în germană (2012), sârbă (2015), turcă (2015), bulgară (2017) și polonă (2022).
Ștefania Mihalache
(n. 1978, Braşov) debutează în volumul colectiv „Junii 03. Antologia tinerilor prozatori brasoveni”, editat de revista Interval în 2003. În 2004 îi apare romanul „Est‑falia” (Paralela 45). În 2010 a publicat romanul „Poemele secretarei” (Cartea Românească), nominalizat la premiul „Tânărul prozator al anului” (Gala tinerilor scriitori, 2011). În 2012 a obținut titlul de Doctor în Filologie la Facultatea de Litere din Bucureşti. A debutat în poezie cu volumul „Sisteme de fixare și prindere” (Editura Nemira, 2016), nominalizat la Premiile Radio România Cultural, urmat, în 2021 de volumul „Cronica Akasha”, nominalizat la Premiile Radio România Cultural și Premiile Observator Cultural. Volumul a fost distins cu Premiul Matei Brâncoveanu pentru Literatură acordat de Fundația Alexandrion. În 2019 a apărut volumul de critică literară „Copilăria. Reconstituiri literare după 1989”, nominalizat la Premiile Observator Cultural, secțiunea Critică /istorie/ teorie literară, iar în 2022 a publicat „Gene dominante”, povestiri, la Editura Humanitas, laureată a premiului „Observator Lyceum”, 2023. Este prezentă în antologia de proză scrisă
de femei, „Retroversiuni” (Editura Paralela 45, 2023) și în antologia de poezie românească și spaniolă Sombras, incendios y desvanes (Umbre, incendii și mansarde), Editura Vaso Roto, Madrid și Guadalajara. A publicat volumul de poezie „Sunt liniștită, mi-e frică”, cu ilustrații de Laurențiu
Midvichi, la Editura Paralela 45, în 2024, distins cu Premiul pentru Poezie al revistei Ateneu (2024) și cu Premiul pentru Poezie al Radio România Cultural (2025).
Andrei Zbîrnea
Scriitor, jurnalist și promotor cultural născut în 1986, la Urziceni. Din 2018, manager de proiect al atelierului de poezie Mornin’ Poets. Începând cu 2021, moderează în- tâlniri de poezie în cadrul FILIT, iar din 2023, ediții de Poetic Hub organizate de Cărturești. Din 2024, secretar general al PEN România și reprezentant în Young Writers Committee din PEN International. Coordonatorul volumului Antologeek. Către tine, cel de peste 2000 de ani (2024). Din 2025, are în grijă colecția de poezie Arcanea Editurii pentru Artă și Literatură. Scrie despre trupe muzicale și albume de nișă în revistele „Familia“ și „Matca“. Fan Borussia Dortmund. Studiază limba suedeză în timpul liber și e fascinat de tot ce înseamnă Scandinavia.
Volume de poezie: Rock în Praga (2011), #kazim – contemporani cu primăvara arabă (2014), Turneul celor cinci națiuni (2017), Pink Pong (2019, volum trilingv, coautor: Claus Ankersen) și nick cave@bergen (2021). Cel mai recent volum, Valea Săpunului (editura Art, colecția /pocket)
Instagram: @andrei.zbirnea Site: www.andreizbirnea.ro
Anastasia Gavrilovici
(n. 1995) este poetă și traducătoare. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București și cursurile de masterat ale Centrului de Excelență în Studiul Imaginii. A colaborat cu diferite publicații din țară și a tradus cărți din engleză, franceză și spaniolă (Kurt Vonnegut, Ernesto Cardenal, literatură pentru copii). A debutat cu volumul Industria liniștirii adulților (Casa de Editură Max Blecher, 2019, 2021), pentru care a primit mai multe premii, printre care și Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” pentru debut. Poemele ei au fost traduse în peste 10 limbi, printre care și engleză, italiană, suedeză, turcă și maghiară, iar în 2024 a apărut traducerea în limba sârbă a cărții ei de debut, la editura Akademska knjiga din Novi Sad. Locuiește în București, unde este redactor al revistei „Poesis internațional”, traduce și urmează studii doctorale în cadrul Facultății de Litere, Universitatea din București.
Angelica Stan
Angelica Stan a debutat în 1999 cu volumul de poezie “Bumerang” la Ed. Cartea Românească, obținând premiul pentru debut în poezie. A publicat apoi volumele “Testul Umbrei” (2005), “Clona” (2009), ”spații intermediare” (2016), ”produse miraculoase” (2018), ”o femeie urmarește ploaia de la etajul opt” (2020), ”Exponate de artă brută” (2022) și ”Nimic mai fragil decât creșterea” (2024). A mai publicat grupaje de poeme și povestiri în revistele România Literară, Luceafărul, Euphorion, Calende, Ramuri, Convorbiri Literare, Poesis International, Tomis, Vatra, Matca, Optmotive, Revista de povestiri și Iocan.
Angelica Stan este arhitectă cu specializare în urbanism, profesoară la Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” din București și este autoare a mai multor lucrări de specialitate în urbanism, morfologie urbană, teoria peisajului.